Situat pe "cea mai pustie linie din America", Nevada Northern Railway, un depou vechi adăpostește câteva trenuri din 1906. Însă asta nu-i singura atracție a locului: imediat își face apariția Dirt ("Murdar"), un motan cu un nume perfect adaptat, tot timpul murdar de praful negru de cărbune, care pare că a muncit toată ziua din greu pe locomotiva veche. "În timp ce vizitatorii merg prin clădire, uimiți de piesele istorice pe care le văd și de povestea despre calea ferată, îl văd pe Dirt și observă cât de drăguț e, ieșind de sub vreun vagon și așezându-se în mjlocul grupului cu un sentiment de mândrie pe care doar el îl poate avea", a declarat Eric Mencis, managerul serviciului de vizite și directorul social media al instituției.
Depoul vechi din East Ely Railroad este singura casă a bătrânului Dirt, care s-a născut în această clădire în urmă cu 11 ani. "Mama lui și-a ținut pisoii sub unul dintre exponatele noastre, mai exact sub un plug de zăpadă alimentat cu aburi. Mama și ceilalți pisoi au plecat, iar el a rămas singur, prea speriat să iasă afară. Așa că echipa noastră lăsa în fiecare seară o cutie cu ton pentru acest pisoi care mai târziu s-a împrietenit cu oamenii noștri", a povestit Mencis pentru Bored Panda.
Aspectul nu-i singurul lucru care îl face pe Dirt potrivit pentru viața de muncitor feroviar, ci și personalitatea lui: "Pe vremea când se fabricau trenurile noastre, slujba de feroviar era a doua cea mai periculoasă din lume. Mineritul era cea mai riscantă și aici exista o linie de deservire a unei mine de cupru care unea cele mai periculoase munci din țară în acel timp și în același loc. Era nevoie de oameni duri cu 100 de ani în urmă ca să urnească milioane de tone de rocă, cu trenul, ca să le sfârâme și să fabrice cuprul care aducea electricitate în lume. Te uiți la pozele vechi cu acești oameni și poți vedea în ochii lor că au niște povești de spus. Când te uiți în ochii lui Dirt, el are aceeași privire", a spus directorul.
Oamenii sunt interesați de ceea ce află în depoul vechi din Nevada, fără să-și poată lua ochii de la Dirt, care inevitabil fură toată atenția. "După ce stă la câteva poze, el începe să umble în jurul grupului de vizitatori, frecându-se de picioarele lor și lăsându-se mângâiat. Pe dinafară pare un feroviar bătrân, dar pe dinăuntru tot are o inimă caldă. Tururile noastre ghidate pot dura o oră și e ceva normal ca Dirt să urmărească tot timpul grupul. Oferim și tururi fără ghid, iar cei mai mulți dintre acești vizitatori se duc direct la Dirt când acesta vine să-i întâmpine", a mai povestit Mencis.
Muzeul din Nevada are cam 30.000 de vizitatori pe an, ceea ce nu-i rău pentru un obiectiv dintr-o localitate cu numai 4.000 de locuitori. Printre cei care vin aici se numără și câțiva fani dependenți de Dirt: "Unii s-au abătut aici de la 200 de mile distanță ca să ne viziteze și să-l cunoască pe Dirt. Desigur, vin să vadă și trenurile și să urce în ele, dar obiectivul lor principal era să-l vadă pe Dirt pe viu", a declarat directorul muzeului, încântat de cel mai simpatic "angajat" al instituției sale.
Surpriza din depou: Dirt, motanul murdar de funingine, și povestea lui emoționantă
Un motan care își face veacul într-un depou vechi din Nevada a devenit o atracție locală. Tot timpul murdar de funingine, Dirt le fură inimile vizitatorilor.
Sunt întotdeauna la curent cu știrile interne și externe. Îmi place să vă aduc noutăți din viața vedetelor și povești din toate colțurile lumii.
Posteaza comentariu