De ce lipsa somnului ne face mai nervoși?
Psihologie / 23.05.2018

Ți s-a întâmplat vreodată să ai o zi foarte proastă și să fii supărat? Sigur că ți s-a întâmplat. Și să devii emotiv din orice lucru. După care să dormi bine și să realizezi că ziua ta nu a fost chiar atât de rea.

De ce lipsa somnului ne face mai nervoși? Și de ce totul devine mai ușor după ce te odihnești bine în timpul nopții?

Care este motivul pentru care lipsa somnului ne face mai nervoși?


Oamenii de știință ne avertizează de multă vreme că tulburările de somn au un impact negativ asupra fericirii noastre generale, dar nu știm exact de ce. Cele mai multe studii vorbesc despre dificultățile de a dormi și despre legătura lor cu tulburările psihiatrice, cum ar fi depresia și tulburarea bipolară, așa că este greu să interpretezi rezultatele unui somn prost. În plus, în timp ce până la 90% dintre pacienții cu depresie au probleme cu somnul, nu se știe dacă au apărut mai întâi dificultățile somnului sau tulburarea. 

Există, de asemenea, dovezi că și alcoolicii suferă din insomnie, dar nu se știe dacă aceștia beau alcool pentru a dormi, ceea ce înseamnă că dificultățile de somn au apărut mai întâi, sau dacă oamenii beau alcool și apoi le este mai greu să adoarmă. În timp ce alcoolul este un sedativ și te va face să adormi mai repede, există un efect advers mai târziu în timpul nopții, care duce la întreruperea somnului și trezirea în mijlocul nopții.

Deci ce se întâmplă atunci când dormim și de ce lipsa somnului poate duce la apariția tulburărilor psihiatrice? Există cinci faze ale somnului, denumite etapele 1, 2, 3, 4 și REM. De obicei începi cu etapa 1, treci prin fiecare etapă și după începi un ciclu nou. Etapa 1 de somn este reprezentată de somnul ușor, în care treci cu ușurință între vis și realitate. În stadiul 2 mișcarea ochilor se oprește și activitatea creierului definită de undele cerebrale devine mai lentă. Aproximativ 50% din timpul tău de somn este petrecut în etapa 2. Etapele 3 și 4 sunt etapele somnului adânc - undele creierului reprezintă o combinație de unde lente și unde mai rapide. Somnul REM este cel în care apar visele, acesta reprezentând aproximativ 20% din somn. Când intri în REM, ochii se mișcă rapid, mușchii tăi devin imobili și respirația devine rapidă și neregulată. Ritmul cardiac și tensiunea arterială cresc.

Se crede că indispoziția poate fi atribuită lipsei somnului în timpul fazelor 3 și 4. În timpul unui somn liniștit, corpul uman face mai puțini hormoni de adrenalină și serotonină. Așa că sângele pleacă din creier către stomac, pentru o digestie de calitate, iar ritmul cardiac scade. Când avem un somn prost și ne trezim de multe ori, organismul nu mai face ceea ce ar trebui și este stimulată producția de adrenalină și serotonină. Un nivel ridicat al acestor hormoni în sânge crește și ritmul cardiac și tensiunea arterială, în locul unui ritm cardiac lent și a unei respirații liniștite. Cortizolul controlează eliberarea acestor hormoni în organism. Se crede că în timpul unui somn de calitate proastă nu este produs suficient cortizol, care să își poată face treaba în mod corespunzător. Studiile au arătat că pacienții care produc în mod constant prea puțin cortizol în timpul nopții au o continuitate mai proastă a somnului și se trezesc de mai multe ori.

Dar de ce ne face lipsa somnului mai nervoși? În timpul zilei, cortizolul crește funcția creierului și vigilența. De asemenea, îmbunătățește memoria și chiar suprimă funcțiile neesențiale, cum ar fi mâncatul. O teorie spune că în momentul în care nivelul de cortizol din timpul nopții este prea scăzut, ar putea apărea comportamente antisociale, o stare de alertă mai scăzută și un control mai prost al funcțiilor neesențiale a doua zi. Așa că îți poți explica de ce mănânci mai mult când ești somnoros. Dar această teorie este într-o fază incipientă, deoarece cea mai mare parte a dovezilor este corelată cu pacienții care au un nivel cronic de cortizol, nu doar un somn prost. 

Bărbații adulți agresivi și bărbații incarcerați, care erau infractori violenți în mod obișnuit, prezintă un nivel mai scăzut al cortizolului decât nivelul normal. În plus, în studiile în care oamenii de știință au creat șobolani cu deficit de cortizol, șoarecii de laborator au avut un comportament antisocial, care a inclus mușcături exagerate și o dorință scăzută de a se juca cu alți șoareci.

O altă idee este că serotonina, un hormon care scade de obicei agresivitatea, își poate schimba funcția atunci când nu există mult cortizol în preajma sa. Un studiu publicat în 2007 a constatat că șoarecii cu deficit de cortizol au devenit mai agresivi când li s-a administrat serotonină. 

Este greu să ne dăm seama de ce suntem nervoși când dormim prost, dar oamenii de știință par a se apropia de un răspuns.

Citeste in continuare

Urmăreşte-ne pe Facebook pentru ultimele noutăţi Eva.ro